E cool sa ai blog !...

Romania pitoreasca. Drumuri nerecomandate pietonilor.

2011-04-08T11:36:00.000+03:00

Drum: North Tower (sediul ING, Renault etc) pina la Porsche Nord.

Distanta: 650 m

Diferenta de nivel: Nivel de Evul Mediu. Partial piperat cu cladiri de biurouri, hotele, restaurante shic si bizniz

Recomandare: nimanui cu scaun la cap

Neavind scaun la cap am facut azi drumul asta. Pe jos. ca pietonu', dornic sa fiu green, sa salvez planeta si sa reduc colesterolu'. Dar ...

Primul hop in dreptu' Renault. Unde m-am intilnit cu Bobita. Bobitza e mare, negru si cu dintii ascutiti. Pun pariu ca musca cu aceeasi tarie si rautate cu care a sarit la mine latrind ca apucatu'. Desi nici Renault nu voiam si nici teritoriu nu i l-am calcat. Norocul meu n-a fost nici gradinarul care aranja picul de iarba, nici badigardul-de-bariera, nici macar domnu'-inginer-vorbitor-la-telefon (ce altceva ar fi putut fi cu vesta portocalie, casca alba si telefon, nu ?...). Norocul mi-a stat in pasul iutit.

Ceva mai incolo, pe la hotelu-lu'-alexandru, fratele, sora, trei matusi si bunicu' lu' Bobita. Si alaturi, omu'-din-ghereta-lu'-alexandru. Primii, au sarit la mine latrind ca turbati. Ultimul, se distra copios. Abia am scapat. Trecind strada in fuga cu haita dupa mine. Care s-a oprit la timp, parca invatata ca masinile fac buba. Si camioanele mari fac buba mare.

....

Se duce omu' dar se mai si intoarce. Asa si eu. Iar la intoarcere, la restaurantul de fitze de dupa hotelu' cu pricina, tolanita exact pe poteca o alta ruda a lui Bobita. La fel de agresiva si rea. Asta mi-a si luat blugii. Un pic ca am fost eu mai vivace si cu norocu' de paste la mine ! Ca altfel ... Si atunci mi-am dorit sa nu fiu singur. Sa fie cu mine cel putin una din babele apelpisite care spun NU eutanasierii ciinilor vagabonzi. Si vreo doua-trei fete din alea batrine, ne... muscate si cu aceleasi vederi obtuze si miloase ...

PS - sint mare iubitor de animale. Am acasa, le ingrijesc si ma laud cu ele. Insa intre siguranta mea, a ta si a lui, intre complicatiile pe care le-as avea in caz de muscatura dupa ani buni de anti-coagulante pe care le inghit, totdeauna as alege persoana mea, a ta si a lui ... Ca asa e normal. Iar ciinii de pe strada i-as eutanasia.

Declaratie de afaceri colaterale

2011-03-25T10:10:00.001+02:00

Le declar aici pe toate, ca sa nu fiu si eu fluierat si huiduit ... Aia cu "Restauraciones y Servicios" e firma de lobby, de hol cum ar veni, avind in vedere ca blocurile tip C din Ghencea au holu' lung !

PS - pentru a nu exista dubii legate de autenticitatea si onestitatea acestor afaceri dar si ca reclama ascunsa pentru nava-amiral - TORSAN-automat la 5 kile, atasez o fotografie din colectia personala primavara-vara-toamna-iarna, reprezentindu-l pe asociatul si fratele meu intr-un mistery-shopping la Budapesta.

Luna mare

2011-03-20T12:12:00.000+02:00

Luna mare din zilele astea nu influenteaza comportamentul uman. Nu e rezultatul obtinut de cercetatorii britanici ci observatia personala facuta azi noapte, pe la al treilea cintat de cocosi, cind am trait de la geam bucuria unei revederi.
Intilnirea emotionanta intre unchi si nepot. Unchiu' la volanul unei gunoiere, nepotul la bordul unui cashcai. Alb. Cashcaiul. Revederea, impresionanta ! Cuvinte, gesturi ... "Coboara in mortii matii ca te omor !..." striga nepotul, evident coplesit de sentimente. "Coboara ca te omor ..." in timp ce miinile-i si piciorele, evident tremurindu-i de emotie, trozneau portiera gunoierei ... La fel de aiurea, in intersectie, o alta gunoiera si o hiena-taximetrist. Gunoiera-fara-unchi a sters-o englezeste. N-a vrut sa fie obstacol al bucuriei revederii unchi-nepot. Hiena a stat ce-a stat, a vazut ca unchiul nu coboara - in mod sigur din cauza emotiilor coplesitoare - apoi a sters-o. Ca daca nu e cu singe, nu e interesant ...
....

Oricit de aproape, luna nu influenteaza comportamentele umane. (H)umane.

Nimiku

2011-03-16T20:37:00.000+02:00

Japonia, cutremure, tsunami.
Romania,
Moni, Iri, Pepe, Zavoranca.
Drame, drame.

Problema. Din Gheba ...

2011-02-09T20:08:00.000+02:00

Enunt:

Date fiind patru puncte oarecum coplanetare, M(obridge, South Dakota USA), C(hicago, IL, USA), O(topeni, Romania) si V(oluntari, Romania) si un punct de fuga, P(ipera, visul oricarui roman) si stiind ca un plic cu dimensiunile 30 pe 40 cm strabate segmentul MC in 38 de ore iar segmentul CO, cu avionul, in 16 ore cu tot cu escala se cere sa se determine timpul necesar plicului pentru a strabate distanta OVP.

Se stie ca lungimea segmentului MO este mult mai mare decit cei 15 km ai segmentului OP. Se mai stie ca pe segmentele MC si CO deplasarea se face cu viteza uniform accelerata vzero a US Postal Services iar pe segmentul OP via V deplasarea se face cu viteza mica si foarte mica a Postei Romane RO. Se mai stie ca punctele M si C sint asemenea si deloc asemanatoare cu celelalte puncte din problema.

Rezolvare: (pag. 7 a site-ului USPS da rezolvarea partiala pentru segmentul MC; pentru restul zice ca info not available from your country)

Aplicind urmatoarele leme (enunturi date, ce nu necesita demonstratie n.a.):

a. "n-avem de unde sa stim"

b. "ce, noi avem salarii de mii de dolari ca-n America?"

c. "simbata si duminica distributia nu lucreaza"

d. "nu sint bagate pe internet"

e. "daca nu va convine veniti aicea si vorbiti cu doamna diriginta"

precum si ne-asemanarea izbitoare intre punctele M, C si O, V dar si formula muncii: MC>>OV rezulta ca distanta OVP este strabatuta in 5 zile. Rezultatul este partial pentru ca, nu-i asa, si miine e o zi. Si poimiine una ... Si poate pina la urma ajunge ...

Eu donez, tu donezi, El nu doneaza, ei sa doneze ...

2011-02-07T21:17:00.000+02:00

... Pe cind era cardinal, actualul Papa avea un card de donor de organe. Un exemplu frumos pentru un pastor. Acum insa, dupa papalizare, acest card nu mai poate fi folosit. Asa zice Vaticanul. Cica organele in cauza au devenit mult prea sfinte si valoroase ca sa mai fie folosite pentru transplant. Mai valoroase decit viata unor oameni chiar. Dar Papa ii incurajeaza pe drept-pastoritii lui in donarea de organe. Conform aceluiasi Vatican ... Un mare cacat. Teoretic.

Fara (alte) cuvinte ...

2011-02-06T20:49:00.000+02:00

Se mai intimpla ft. Romania

2011-01-23T19:41:00.000+02:00

... Se rastoarna un tir. Pe o sosea inzapezita din Romania. Se mai intimpla ...
Soferul si un pasager, usor raniti, ramin prinsi in cabina. Se mai intimpla ...
Pina la sosirea alora cu interventiile, satenii - vajnicii sateni ! - in loc sa-i ajute pe raniti, fura motorina din rezervor si pachete cu carne imprastiate pe sosea. Se mai intimpla ... In Romania.

Oi fi scapat ceva din lista ?...

2011-01-20T13:29:00.000+02:00

.... Coroane, castane, camioane, drujbe, slujbe, telefoane, mameloane, copii, saruturi, cuie, piroane, masini, gaini, sutane, bulane, meciuri, alegeri, icoane, carduri, garduri, chibrituri, brichete, posete, silicoane, chiloti, baloti, irigatii, javre, mitze, putze, fraze, vaze, case ... Nimic nu se pierde, totul se fura ! Nu exista imposibil, nu exista Everest pentru profesionistii de pe la noi. Nu exista pentru ca si Everestul se poate fura ... Daca are nevoie ghiortanul sa-si puna neshte peatra-n curte la tara, furam si Everestu’, da-l in ma-sa ! Ca n-o fi el mai tare decit noi ! Zi boierule, ce-ai nevoie, ca-ti face baiatu' rost ...

Stereotipuri

2011-01-13T12:46:00.000+02:00

... - Ti-a facut doamna observatie azi ?
... - Da' zi, cu bautura cum v-ati descurcat ? Ca stiu ca la arabi e nasol.
... - Nu stiu exact da' am auzit ca are si un copil.
... - Ne-am distrat a-ntiia, am facut gratar, berici ...
... - Tipu' e destept, are si-un MBA ...
... - Ai fost cuminte ? Ai ridicat mina sa raspunzi ?
... - Noi am stat de vorba, copiii au socializat ...

Doi-la-suta

2011-01-10T13:12:00.000+02:00

De vreo citiva ani incoace, cam in perioada asta, primesc de la un amic aceeasi invitatie sa dau doi-la-suta-din-impozit la fundatia ics care face, drege, se ocupa si - cel mai important - e sub patronajul direct, nemijlocit si intarit al patriarhiei si al patriarhului-insusi.

Sigur, nefiind nascut ieri sau venit cu pluta pe Dimbovita regularizata nu pun botul chiar la orice dar stau si ma intreb care e faza cu patronajul asta. In primul rind cred ca patronul putea face mai mult. Prea a lasat si boli si nevoi. Asta e insa ceva consumat si prea filozofic, e legat de crucea-ce-trebuie dusa si de altele la fel de adinci.

Concret insa cred ca cei care ii indeplinesc lucrarea pe aici, printre noi, n-au nevoie de minusculimea aia de doi-la-suta. Ca n-am auzit sa doneze vreo padure, niscaiva terenuri, tipografii sau alte alea pamintesti pe care le au din belsug. Am auzit numai de retrocedari. Pai nu zicea El ca banul e ochiul dracului ? Atunci de ce-l stringe biserica ? Sa faca din necurat un orbete ?

... La gardul cu poarta si lacat al bisericii cu-cupola aurita de la Moghioros, zace un cersetor amarit, invelit in cirpe. A data un pic zapada la o parte si, pe niste cartoane, se inghesuie cu doi maidanezi intr-o incercare de a razbi prin frigul de afara. In spatele lui, cupola maret-aurita si lacatul imens ce gestioneaza timpul pretios al proprietarului ! Plecat la un proces de retrocedare.

Clientul nostru ...

2010-12-29T22:14:00.002+02:00

La Cleopatra. Frizerie, coafura, cosmetica, manichiura si pedichiura. Vechea Igiena unde ma tund de obicei. Ca e doar la o trecere de strada de mine.
La Cleopatra servesc doua frizerite. Geta, pustoaica mereu serioasa, imbufnata si incaltata in saboti de sala de operatie si Sefa. Sefa !!! Asa cum Geta si toate celelalte coaferite i se adreseaza cu respect. Sefa e blonda, patrunsa de importanta sociala a muncii depuse si are nasul mare. Enorm. Sefa are diplome obtinute la concursurile pe ramura organizate de Coop Mestesugareasca. Diplome puse de jur imprejurul oglinzilor.
Si Getutza si Sefa au coafuri savante. Parca mai savante in preajma sarbatorilor de tot felul. Tunsorile lor le fac sa semene cu niste lei savanti. Desi amindoua sint genul acela de femei pe care Nina Ricci, Valentino, Botezatu sau Guerlain nu le mai pot ajuta in nici un fel. Muma padurilor sau mumele padurii ...
Azi m-a tuns Geta. Asa cum ma tunde de obicei. Unu, cu masina, parul si barba ... Timp in care eu ma-privesc-prin-mine-si-n-oglinda, cu gindul aiurea, la gagici, fotbal si bursa japoneza ca sa-mi tin mintea ocupata si departe de vesnicul oteveu de la televizorul de pe dulap.

... Maturica pe fata, git si umeri ma aduce intotdeauna la realitate. Ca si vesnicul sa va fie de bine a carui semnificatie imi scapa mereu. Azi insa a fost ceva in plus. Ma intreaba Geta, plina de bunavointa - E bine ? Ma uit la ea. Timpa. Ma uit la perii mei de doar citiva milimetrii, ma uit iar la ea ... Si raspund. Nu. Nu e bine, e prea scurt. va rog sa-l puneti la loc ! Getei mai sa-i cada creasta de par de pe frunte ... E interzisa ... Repet cu glas mai ridicat. Nu e bine; e prea scurt ... Cu maturica entre la bushon ... Geta cauta sprijin la Sefa. Din ochi mari, umezi si rugatori. De vaca. Sefa, care a auzit totul ca de aia e sefa, se face amenintator spre mine. Si ma intreaba ce s-a intimplat. Nu duc gluma si joaca mai departe ci intreb doar asa, ca pentru curiozitatea mea. De ce intrebati daca e bine ? daca se gaseste unu' ca mine si zice ca nu si vrea sa-i puneti parul la loc ? Lamurita si linistita Geta ma lumineaza. Ei, intrebam si noi doar asa, ca sa fie clientul multumit ... Ca omul e multumit cind vede ca-i dai atentie chiar daca nu se mai poate face nimic... O esenta de customer satisfaction a la Cleopatra.

Amintiri din alta viata

2010-12-26T14:01:00.000+02:00

Copil fiind ma plictiseam teribil la filmele lor... Azi, le caut. Humphrey pe aripi de soim maltez si Gene Kelly, fericit, in ploaie ...

Amintiri ...

2010-12-24T19:54:00.000+02:00

Eu l-am facut. Cu si pe telefon. Sint un fel de Sergiu Nicolaescu.

Fie caCraciunul ...

2010-12-24T10:21:00.000+02:00

Aho, aho,
Fie caCraciunul sa v-aduca ...
Si sa va faca ...
Cit mai buni,
Macar pina luni, de cind putem reveni la starea normala ...
Pina laPasti la alta saptamina in care trebuie,
Sa fim mai buni!

Tovarasi,
Colectivul nostru, format din cap, trunchi si suflet incheie un an de kkt, ca sa citez unul din clasicii mei amici.
La raboteza s-au facut toate simeringurile, la cotele, chepiaiurile si targheturile stabilite. Colectivul a folosit in totalitate ochelarii de protectie primiti precum si celelalte echipamente specifice din anii trecuti. Accidentele cu shpan in ochi au scazut fata de anul trecut dar au si fost mai adinci si mai dureroase.

La ghilotina de taiat tabla si altele ... A taiat. Prea repede, prea dur si poate prea nedrept. Si e greu pentru tot colectivul. Cap, corp, suflet.

La strungu' carusel totul merge programat. Ceas. Sau mai bine zis minute. Venit, vazut, placut, mincat, dormit. Planul indeplinit.

La propaganda ... Nu toata lumea a luat cuvintul atunci cind a fost nevoie mare. Ca n-a stiut ce sa spuna la sedintele de nevoie. Au mai fost si tovarasi care s-au fofilat de la intretinerea gazetei de perete unde n-au scris articole precum si de la panotajul de protectia muncii unde n-au intretinut afisele in mod corespunzator. Mare dezamagire ... Aici am mai putea adauga si problema ciinilor la stapin care au muscat din singele poporului lasind urme adinci. Pe cur.

Tovarasi,
O preocupare constanta a colectivului nostru a fost cresterea gradului de cultura si educatie a maselor largi. Cu penita, lentila, talentul, abnegatia si daruirea unor tovarasi din alte sectii, uzine, orase sau chiar din alte vieti. Si pe care colectivul nostru - cap, trunchi, suflet - se bucura sincer ca i-a avut aproape. Si ca i-a intilnit si cunoscut.

Tovarasi,
Colectivul nostru - cap, trunchi, suflet - e gata sa paseasca in noul an. Agale, masurat, calculat, ascultat ... Cu dorinta ferma si neabatuta ca pasii sa lase in urma urme. Adinci. Ca de tractor in noroiul moale.

Faith is inside ...

2010-12-11T20:34:00.000+02:00

O imagine pe care am vazut-o zilele astea de mai multe ori in Sibiu. Simbolica. Mos Craciun zimbind bucuros si bun. asa cum il stim. Pazind lumina sfinta de Hanukkah.
Credinta e inauntru. In casa aia si in multe alte. In bunatatea oamenilor. Si mai deloc in simboluri. Care pot sta, bucuroase si luminoase, alaturi.

Imaginea asta ma face mindru ca sint roman. Si sibian. Pentru ca e un exemplu. Bun si fain.

O expozitie

2010-12-10T17:05:00.000+02:00

Expo 1001culori.ro. Curtea primariei din Sibiu. Culori multe. Vii. Bloggerii sibieni. Care m-au adoptat. Si lume. Ninsoare. Zapada alba. O cafea fierbinte cu Mihai si slow jazz la Atrium. O dupa amiaza in culori, linistita si faina.

5 Decembrie, Pittsburgh

2010-12-09T11:31:00.000+02:00

In sfirsit au aparut si primele fotografii de la sarbatoarea nationalitatilor de la Pittsburgh.
Acolo proiectul Mobile Art s-a transformat in Mobile ROMANIA cu fotografii "mobile" dar si lucrari de grafica inspirata apartinind Ioanei.
Se pare ca a fost frumos. Si lume multa. Si intrebari. Si aprecieri. Si invitatii. Si ...
A fost greu sa cucerim oceanul daca pot spune asa. Selectie, fotografii, grafica, etichete, afise, procesare si pregatire printuri, printare, termene strinse, alergatura, peripetii birocratite (celebra stampila triunghiulara a directiei patrimoniu), fast-courier nu asa de fast ... Nopti, alergatura, energii. Asa ca rezultatul bucura si mai mult.

O carte

2010-12-04T15:14:00.002+02:00

Mos Nicolae mi-a adus o carte pe care v-o recomand. "Grafica fara computer. 40 de ani de marunte impliniri". Un adevarat document istoric. O carte cu si despre imaginea cu scop comunicativ. Cu texte frumoase si peste 400 de ilustratii ce imping nu spre nostalgii ci spre cunoasterea unei laturi comune a istoriei contemporane. Imaginile atasate aici sper sa convinga.

Sunt mindru ca sunt roman !

2010-12-01T00:05:00.002+02:00

Piticu' minune. Vali vijelie. Bianca lu' bote. Iguana. Regele, imparatul, lordul si valetul tiganilor. Cersetorii italieni. Papitoii spanioli. Fitzosii de dorobanti. Ghiolbanii cu faruri de pe drumurile noastre. Mamele lor ... Politicienii la gramada si facuti gramada. Otevistii. Irenel-piticel si monecutza. baietii cu dovleacu' si manele. Ultrasii stelisti, dinamovisti, rapidisti si muisti. Memeu si becalienii. Domnii chaffeurs de la taximetre. Multi ... Si sa nu ma scuze cei pe care i-am uitat aici ...

Sint roman. Si eu, alaturi de ei. Si vreau ca de la anu', la 1 Decembrie, sa nu mai fie "ziua noastra" ci "ziua mea si a lui Calin, George, Dan-sibian, a Alexandrei, a lui Ciprian, Carmen si Atrium-istilor, a Crinei Pri(m)a, a Adei-visind-in vint, a Ioanei-stapina-pensulelor-si-penitelor, a nalucii Cyberiene, a Danei-de-pe-stinca, a baietilor din Einueia, a Jazzadezz-ului, a sibienilor (mei) faini" ... Of si citi mai sint ...

Cu ei si alaturi de ei voi simti cu adevarat mindria de a fi roman ! Si sa ma scuze cei pe care i-am scapat din lista ... Multi de tot. Romani normali. Alaturi de care te simti normal, intr-o tara normala si, normal, mindru ca esti roman !

Smuggler si evazionist

2010-11-27T13:29:00.000+02:00

Cu aproape un an in urma povesteam aici despre experienta mea cu administratia financiara a sectorului 6. Cum acesti oameni minunati si bugetari de acolo terminasera cu marea, mijlocia si mica evaziune fiscala si acum lua la puricat micro-evaziunea. Adica de mine. Atunci am crezut ca dupa toate hirtiile facute, dupa datul in barci cu functionari obtuzi si tembeli, sa scuzati termenu', am scapat. Dar bratul lung al legii in Romania e nebanuit. Si cind n-are ce face ... Imi da mie un telefon. Acum doua zile. Mascat sub vocea unui functionar fara nume, ca pe ei nu i-a invatat nimeni cind suna sa se si prezinte la telefon. Ma rog, avind in vedere ca au salarii cu un sfert mai mici ciupesc si ei un sfert din altele ... Si-mi spune mie acest functionar ca sint gata hirtiile mele pentru cazul cu veniturile mele americane. Si ca au completat declaratia de impunere. Adica, as avea ceva de plata. Cit ? 620 RON zice vocea ... De ce ? Pai la americani ati platit doar 10% ca atit e impozitu' iar la noi e 16% ... Logic, e o diferenta de 6% ... Ca unu' terorizat de gazeta matematica in copilarie ii zic ca nu e corect. Aritmetic si nu mai complicat, adica matematic. Daca pentru 10% am platit lui Bush 67 USD atunci pentru 6% ar trebui sa platesc un pic peste jumate. Adica vreo 35 USD. La 4 RON pe USD asta ar insemna maxim vreo 150 RON, cu toate rotunjirile in favoarea statului. Zice bugetarul - cam asa ar fi, o sa verific si eu da' sa veniti sa va luati actele. Adica alea pe 600 si ceva de RON ... Ca ei au muncit si nu au timp de gindit sau de explicat ... Sint, deci, in continuare, un evazionist fiscal. Maybe the greatest in sectorul 6 ... Restul e tacere !...

Smuggler ? ... Pai vreau sa trimit la Pittsburgh fotografiile printate pe pinza, desenele Ioanei, o carte, afise si etichete pentru expozitia de acolo. Si incerc cu DHL. Si zice fatuca aia ca daca sint pe printate pe pinza, conform legilor din Romania sint asimilate picturilor deci trebuie sa ma duc la directia de patrimoniu pentru o nimica toata. Pentru stampila triunghiulara ... Pe desene, schite si tablouri. Daca nu sint eu autorul si nu am legitimatie de la uniunea artistilor din plastic. Asa ca luni va trebui, o nimica toata, sa completez un formular, sa dau o declaratie si o copie dupe buletin. Conform legii romane... Si poate, cu noroc si extra-taxe, sa ajunga materialele pentru expozitia pe care sa o vada romanii care au ales sa locuiasca intr-un loc cu legi mai putin tembele. Si cu functionari publici destepti, frumosi si devreme acasa. Si politicosi ca altfel isi pierd piinea si nu pot da cu basca-n casa alba.

Sint deci evazionist si traficant ...

Si ma intreb, retoric bineinteles. Cum dracu' fac aia de evazioneaza miliarde in Romania ? Da' aia care au scos din tara brincusuri, bratari dacice si romanice si altele de patrimoniu ? Cu stampila triunghiulara ? Cu spaga la functionaru' public ? Prin vama ultra-vigilenta, severa, corecta si securizata-ca-n-schengen ? Ca institutiile statului nostru nu doarme domne' !

Romania-mobila

2010-11-23T22:10:00.003+02:00

Ce-ar putea urma - intr-o logica fara logica - dupa Bucuresti, Sibiu si Brasov ?... Asa e, urmeaza Pittsburg ! Nu ala de Buzau ci ala de SUA. Mai precis, Universitatea din Pittsburgh. The University of Pittsburgh's Cathedral of Learning cum ar spune pe noua lui limba bunul meu prieten Sorin. Pe numele nou. Piticu' dupa cele vechi care ne-au legat rau de tot la virsta la care "eram beatles-man si purtam tenisi albi ...".

Sorin este cel care va organiza acolo, la inceput de decembrie, standul comunitatii romanesti. Din placere si dor de casa. Iar el s-a gindit la o Romanie-mobila, sau, pe limba lui cea noua, Mobile-Romania. Cu imagini evident mobile puse pe pinza si pe pereti si cu desenele absolut minunate ale Ioanei. Inspirate de imaginile-mobile. O intreaga increngatura, ce mai. O sa columbim - daca mi-e permisa comparatia cu ceva maret si nu ceva actual si mic - America cu peste 30 de fotografii si lucrari de grafica. Acum, pe ultima suta de yarzi - cum ar spune Sorin pe limba lui cea noua - se lucreaza la afise si etichete. Tot deosebite dar la fel de frumoase si interesante ca si cele ce pot fi vazute in aceste zile in aula universitatii Transilvania din Brasov.

Pentru noi e ceva deosebit. O piatra de hotar. Sau milestone cum ar zice ... Iar pentru Crina-din-Cluj poate o piatra in plus. De bun venit - ca mi-e rusine sa spun debut pentru cineva care e super-meserias. Bun venit alaturi de noi, de ideile si expozitiile noastre !

Din pacate, la vernisaj ... da', dar prin video-call ?...

Ioana si Crina ... Grafica si fotografie ... Inspirata si inspirind ...

Brasov cu foto-grafie

2010-11-21T00:15:00.000+02:00

Am fost la Etnovember 2010. La Brasov. Cu expozitia de fotografie. De data asta, foto-grafie. Photo-grafik. Fotografiile facute cu telefoanele mobile si grafica absolut minunata a Ioanei. Grafica inspirata de lucrarile noastre. Iar inspiratia a existat, cu siguranta, din moment ce doua din lucrarile ei au fost vindute in doar citeva ore de la deschidere ...
Altfel, lume puhoi, organizare fain-ardeleneasca, afise, flyere si stickere deosebite. In aceeasi nota de grafica.

Foto-grafie ... O chestie noua. Frumoasa.
E de vazut combinatia. Si tare curios sint ce-i inspira Ioanei foto-urile Crinei ... Romanii din Pittsburg vor vedea asta in 5 decembrie ....

Mobile art ...: Walpapers for Brasov exhibition

2010-11-19T20:09:00.000+02:00

Mobile art ...: Walpapers for Brasov exhibition: " Final wallpapers for Mobile Art exhibition that start tomorrow 1:00 pm in Brasov, on the Transylvania University ... Nice pieces of wo..."

Sfirsit ...

2010-11-17T20:37:00.000+02:00

As vrea sa-ti spun ca o sa fie bine. Ca totul o sa se rezolve….dar de data asta nici macar eu nu pot, fara sa am convingerea ca amagesc…..n-o sa fie bine…si nimic n-o sa-ti aline durerea decat poate doar timpul, mult prea tarziu insa…

E trist …mai ales pentru cei care raman…niciodata pe deplin pregatiti pentru un astfel de sfarsit…e trist si pentru cei in sarcina carora ramane alinarea, pentru ca, in asemenea momente…cuvintele nu-si gasesc sensul…

Ramane la final doar speranta unei continuitati a vietii…si credinta ca sfarsitul acesta nu reprezinta o pedeapsa, ci rasplata unei vieti traite frumos si constructiv….ca sfarsitul e un alt inceput, intotdeauna mai bun…

... Asta mi s-a spus cindva. E rindul meu s-o spun.

Rusinea de normalitate

2010-11-14T23:16:00.000+02:00

Vineri am fost oprit de politia rutiera pentru o evidenta depasire a vitezei in localitate. Am recunoscut-o pentru ca era a mea in totalitate - de la mina de pe volan si pina la virful piciorului de pe acceleratie. Ce sens are sa zic "negru" cind "albul" e mai mult decit evident ?
Politistul a ramas un pic interzis de atitudinea mea. Nu m-am certat, nu l-am curcanit, injurat sau amenintat ... Desi omul mi-a spus ca protofelul mi se va subtia multicel. Domne, ce sa zic, am facut-o, o platesc ...

Mi-a luat actele si-a plecat la masina sa scrie procesul verbal. A revenit dupa vreo zece minute si m-a intrebat daca semnez si daca am sau nu obiectii. Obiectii la evident ?... Cind mi l-a intins mi-a spus ca de data asta m-a sanctionat doar cu un avertisment. Pentru atitudine. Ca, de regula, soferii de bucuresti se cearta, injura, jignesc ... Iar eu, in ciuda numarului de inmatriculare, am avut o alta atitudine. Probabil si pentru ca sinteti sibian ...

Mi-a inapoiat actele si procesul verbal, mi-a intins mina si m-a sfatuit sa am grija la semnele de limitare a vitezei. Si-a plecat spre masina lui. Cu portofelul in mina am ramas rusinat. O rusine de normalitate. Sa-i dau ceva spaga ? Si nu i-am dat. Ca sa nu-i stric clipa de glorie si maretie pe care o construise in mine. Nu pentru ca m-a lasat cu portofelul neatins de o amenda usturatoare. Ci pentru dira de speranta pe care mi-a dat-o. Ca lucrurile pot fi bune si normale si fara spaga. Fara sa luam si fara sa dam ! ... Si totusi am simtit o rusine. Data de normalitatea omului din fata mea.

Imi place ...

2010-11-11T21:26:00.000+02:00

Bogdan e inginer de-al meu. Cit e ziulica de lunga - si de obicei e lunga tare - surubareste, optimizeaza, depaneaza, ma rog, inginereste in toata puterea cuvintului. Seara insa se invaluieste in umbre, in alb, in negru si in doar banuite nuante de gri. Picteaza. Asa, ca are el o pasiune. Si pentru ca e om ...
Mie imi place cum picteaza Bogdan. Misterios. Banuitor. Privindu-i picturile ma gindesc ca special ma lasa sa-i ghicesc povestea din spate. Sa mi-o inchipui, sa o simt eu fara sa-mi vire in suflet cu forta lumina care acum ma doare atit.
Si, din cauza libertatii pe care mi-o lasa privindu-i lucrarile, mie imi plac. Imi place cum picteaza Bogdan !
Sint inginer ca si el ... nici pe departe critic. Asa ca ma abtin sa judec in vreun fel. Incerc doar sa pun in cuvinte ce trezesc in mine picturile lui. Judecati-l. Analizati-l. Poate va face si pe voi sa simtiti ceva.

Foto:

Waiting for Partner
Size: 50x50 cm, acrylic on canvas
Date: 1 February, 2010

Fotografia este preluata de pe site-ul lui Bogdan. fara acordul lui. Ca am vrut sa-l surprind.

Azi

2010-11-08T07:26:00.000+02:00

In fata, un alt prag. De vise, sperante, dorinte, nebunii si alte la fel care intotdeauna se implinesc cind ti le pui in cap la douazeci de ani ...

Sa citim carti cu ochii si cu mintea

2010-11-05T12:25:00.001+02:00

Ca o persoana cultivata acum, in baza celor doua perechi de ochelari cu care am fost dotat, m-am gindit ca n-ar strica sa arunc un ochi prin rafturile unei edituri mari cu stand local.
Si sa recenzez o adorabila colectie de carti roz, mov, galbene si prazulii. O grafica de exceptie, tipar bun, hirtie de calitate superioara. Titlurile - mirobolante. "Cartea fetelor - cum sa stralucesti in orice situatie", "Cartea baietilor - cum sa supravietuiesti oriunde si oricum", "Cartea fetelor - descopera secrete care te ajuta sa fii extraordinara", "Cartea baietilor - esti pregatit sa pornesti in aventura?"

Sigur, datorita spatiului restrins ma opresc aici desi tembelia e mult rafinata inainte de a fi prinsa in culori de curcubeu.
Ca un mosulet kinky ce sint imi zic ia sa vad cum poti sa stralucesti in orice situatie. Just in case, poate intr-o alta viata ma nasc blonda. Sau bruneta siliconata. Deschid, rasfoiesc si ma lamuresc. Pagina 46 descrie apocalipticul scenariu in care prietena ti se imbraca nepotrivit. Iar tu, fata model, tre' sa-i spui asta draga ! Adica nu te duci ca beleuza sau ca un barbat necioplit sau ne-botezat si-i arunci in fata un "fah, te-ai imbracat ca dracu' azi !". Facind asta, conform cartii, esti mincata ! Nu mai stralucesti si ai bagat-o pe mineca seara in bamboo. Nu vezi pe unde mergi, te-mpiedici si cazi ... Si se stie ce patesti in asemenea cazuri ! Problema trebuie pusa soft, pe dupa cires, mar, prun sau alt pom. In nici un caz nu trebuie sa faci comparatie intre tine, mereu correctly dressed, si fiinta care ti-e prietena. Ca o faci de cacat. Si iarasi nu stralucesti. Tembelia e demna de Hasek. Risul si buna dispozitie - garantate. Sigur, odata devenita stralucitoare in orice situatie, pasul urmator este sa-ti doresti sa devii extraordinara. "Unde va vedeti dvs in urmatorii cinci ani ?" - "Eu ma vad stralucind si extraordinara ..."

Nu cred ca are rost sa mai dezvalui si alte argumente pentru care recomand calduros toata colectia asta curcubeiana. Fiecare subcapitol aduce o doza sanatoasa de ris, voie buna si mirari despre cit de mare e gradina. Umbrite doar de regretul pentru copacii macelariti in numele marilor dezvaluiri.

Demisie

2010-11-03T23:34:00.000+02:00

Demisie. O decizie unilaterala, o hirtie ce nu are nevoie de aprobare. Se intimpla, se foloseste si nu s-a inventat la noi. Dar numai aici am auzit de asistenti maternali care si-au dat demisia din cauza scaderii salariului ... Dupa ani in care s-au ocupat de mici, amariti si nevinovati.

Eu nu pot sa inteleg. Chiar nu pot. Asistenti maternali sau salariali ? Anii aia dinainte de demisii n-au adus nici un sentiment fata de copilasii aia ?
...
Niste pitici se intorc in lumea nedreapta fara parinti.
Unde-i mama ta ? ... Si-a dat demisia.

Ana

2010-11-02T20:59:00.000+02:00

Desteapta. Bagareata. Guraliva. Priceputa la toate desi greu ii legi numele de ceva palpabil cum ar fi o reteta, omleta, un surub sau macar un fular de mohair doua pe fata doua pe dos ... Asta insa nu o impiedica sa isi spuna parerea despre tot si orice. In mod revolutionar, cu voce ridicata si urechi astupate. Si neaparat facind cel putin trei lucruri deodata ca dovada a ocuparii si preocuparii continue. Perpetuum ocupatus napoloniensis.

Are glob, mic ce-i drept dar din sticla de calitate datatoare de adevar absolut. Sentimente, nu. Ca astea inseamna slabiciune si deci trebuie eradicate si surghiunite in ice age. Conlocuitorul trebuie sa se multumeasca doar cu imaginea gleznei fine de sub ciorapul mulat. Din lina groasa. Ciorapul. Si neaparat conform project planului construit pe baza de astre, ciclu lunar si teceoului de la olga gudin chindergardan.

Ana. Ana lu' Pauker. Contemporana.

C-ul

2010-10-31T22:29:00.002+02:00

Cluj
Culori
Cladiri
Clopote
Contururi
Contraste
Croieli
Crosete.

Crina. Si fotografiile ei.

Mobile art ...: The Splendid Cities...

Azi

2010-10-31T00:07:00.000+03:00

Mihaela.
Bucuria de a vedea. Cu doua perechi. De ochelari. Ireal de clar si bine.
Sorin si America lui. Vorbe.
Dureri trecute. Lasate si ramase in urma, cu griji cu tot, pentru alte citeva luni.
Cam atit.
Azi.

Gata

2010-10-29T23:09:00.000+03:00

Gata. Miine lasam din nou peretii albi la Atrium, in Sibiu. Stringem si incepem sa ne gindim la Brasov. La alti pereti albi, la oameni la fel de calzi, primitori si deschisi. Si la o alta premiera. O expozitie duala. Grafica si fotografie. Fotografii cu aceleasi mobile si grafica inspirata de ele. O chestie noua, frumoasa, plus onoarea de a inspira la rindul nostru.
Asta pregatim pentru 20 noiembrie, la Brasov. Cu locatia si durata mai vedem. La fel cum o sa mai vedem cu Timisoara si cu altele. In cele citeva ore de lumina ramase ...

La mijloc de saptamina

2010-10-28T12:17:00.000+03:00

Azi, in cautarea unei farmacii, am dat o raita prin AFI - molul cel mare si spalat - undeva in jurul orei 9 dimineata. Si, asa cum nu se vede in poza - care nu este alaturata pentru ca pur si simplu nu exista, nefiind facuta - niste oameni erau deja pe patinoar. Si nu putini. Si nu neaparat tineri. Si nici foarte priceputi in mersul pe gheata. Iar unii, auzi!, chiar incercau figuri de dans si scheme de balet. Din alea simple, de amatori ...

Intr-un anumit sablon de gindire, privindu-i, m-am intrebat ce-or fi facut cu mitingurile de la opt, cu cheipiaiurile, targheturile si cravatele lor ... Si cum le-au impacat cu simplitatea si naturaletea dansului pe gheata, la ore matinale si mijloc de saptamina ...

Nimiku

2010-10-27T19:45:00.000+03:00

Azi noapte am visat
Intuneric.
Si azi, toata ziua,
Mi-a scirtiit ochiul sting.
Pe ma-sa.

Sa ne mobilizam !...

2010-10-26T19:04:00.001+03:00

... Sa ne mobilizam ! ... - de azi E cool sa ai blog !... si pe telefoanele cu touchscreen de la Nokia. Cu o interfata cool in care eu insumi am ales culorile vii si icon-urile. Idem si pentru Mobile Art ... Widget-urile pot fi descarcate de pe Ovi store prin intermediul link-urilor existente pe fiecare din cele doua bloguri (in partea dreapta a ecranului).

Asta a fost momentul publicitar. Fara asistente blonde. Urmeaza viata satelor ...

Mihaela

2010-10-24T22:14:00.000+03:00

... Mihaela. Musca cu pofta din croissant-ul cu ciocolata. Impartit in doua, jumatate intr-o mina, cealalta jumatate in mina cealalta. Frigul de dupa soarele cu dinti i-a inrosit minutele mici. Si obrajii. E imbracata intr-un costumas tricotat. Pantaloni. Pulovar. Caciulita. Si cizme de cauciuc.
Caut bezmetic prin masina ramasite din rezervele de bomboane si dulciuri anti-rau. Nici mingi anti-stres nu mai am - am ramas numai cu stres-ul ... Gasesc o fanta. I-o intind. Si-mi pare rau ca nu am mai multe si mai deosebite la mine.
...
Ea e fata cu care m-am vazut in week-end si la care ma gindesc duminica seara. Mihaela. Are doi ani si traieste in darapanatura de linga cimitir ...

Viitorul maharajahilor ...

2010-10-23T11:46:00.000+03:00

Mobile art ...: Secrets ... sau despre puterea si impactul internetului mobil ... si despre unde e cresterea asteptata. Viitorul maharajahilor ...

Vizita

2010-10-20T19:54:00.001+03:00

... Cind se anunta cite o vizita de la esalonul superior nebunia era garantata. Esalonul superior nu reprezenta vreo casta de oameni cu trei coaie, cinci picioare sau pur si simplu locuind la mansarda. Esalonul intruchipa insasi chintesenta relatiilor de sefie, o terra adorata in care ajungeai cu sacose incapatoare si buze cit curu' colonelului.

Iuresul se declansa imediat cum se afla de vizita, direct si oficial sau numai la nivel de ponturi vindute de plutonieri-mereu-bine-informati. Se maturau alei, se scuturau pomii sa cada toate frunzele - e de notorietate aversiunea oamenilor cu cashchete impotriva frunzelor-dobitoace care se incapatineaza sa cada toamna si sa strice ordinea si disciplina cazarmilor - se spala, vopsea, se dadeau cu motorina cauciucurile camioanelor si tehnicii de lupta moderne care de altfel nu mai functiona de ani de zile. O vinzoleala generalizata ca o tornada bezmeticind haotic prin desert.

Ultima etapa a pregatirilor era si cea mai tembela. In anumite cazuri, in ziua zet era interzis mersul la cacastoare - "ca daca merge toashul gradu' acolo si pute ca-n codru' ?" iar daca hainele groase erau ponosite se trecea la planul be de scoatere a oamenilor afara fara paltoane. Normal, nimeni nu avea voie sa circule prin cazarma iar motivatia era la fel de serioasa ca si vizita in sine - "si daca se intilneste cu delegatia ?".

La final, ca in filmele boliudiene, totul iesea bine iar esalonul pleca multumit "de inaltul grad de pregatire gasit" dar, mai ales, de uischiul si kentanele consumate cu titlu de "una mica, sa va-ncalziti" .

Nu stiu cum mi-am adus aminte de lucrurile astea. Si am zimbit la gindul ca au disparut de mult de tot.

O combinata

2010-10-19T17:01:00.000+03:00

Expozitia de la Sibiu este inca acolo. Si va mai fi la Atrium pina la sfirsitul lunii octombrie. Cu toate astea am primit o invitatie cool de la Brasov. Pentru un proiect si mai interesant. O combinata ... Undeva in luna noiembrie. Dar pina lucrurile nu sint agreate cu totul trebuie pastrat secretul ! Probabil in week-end semnele de intrebare vor deveni certitudini si atunci ....

Inca mai este

2010-10-16T22:44:00.000+03:00

... Deschisa expozitia de fotografie "cu celulare" la cafeneaua Atrium din Sibiu. Pina in 28 octombrie. Si chiar ne pasa de parerea celor care-i trec pragul.

Injur ...

2010-10-15T16:04:00.000+03:00

In jur ...
In jur, ghiortani ce-ti dau din faruri sa te dai la o parte ca drumul e al lor. Mostenire da la mama ...
In jur, tembeli ce sapa santu' gros si vinos pe strada pe care alti tembeli au sapat-o timp de un an si abia au asfaltat-o
In jur, costume si cravate ce se lauda ca toti desteptii de pe-aici s-au strins numai si numai in partidul X. Iar crema prostilor e la Y. Sau la Z, uneori.
In jur, prea multi fonctionari si esperti. Vesnic nemultumiti ca nesimtirea cu care te intimpina la ghiseele lor nu se plateste mai bine. Ca incompetenta tesatoarei de la Tricodava ajunsa espert parlamentar se vrea sfertuita.
In jur, femei si mame de copii pentru care bucatareste Ronald-McDonald sau tanti grasa de la gradinita. Continuu si cumplit preocupate de umplerea cartii de vizita. Si cresc vinjosi si sanatosi, cu balet, si pian, si tenis, si engleza. Fara pomi si fara prastie.Sau pantalonii prafuiti si rupti in cur si la genunchi.
In jur, tarani plecati spre oras. Si rataciti pe drum intr-o vesnica tranzitie cu porc in cada si cocosul pe balcon. Plus gunoiul zvirlit prin termopanul din bucatarie.
In jur, taximetristi si soferei gelati pe masini de fan curier. In legea lor. Pe care nimeni si nimic nici macar nu indrazneste s-o aduca la legea aia scrisa.
In jur, lauda si mindrie pentru inventarea tepei bagate in cur si scoase prin ochi. In timpuri in care altii faceau lucruri la care si azi se holbeaza o lume intreaga.
In jur, bormasini, ciocane, Singhere si multe altele. La bloc. Ba chiar si sali de aerobic. Fara surdina si fara jena.
In jur, stergatoare ridicate, gropi si oameni ce se-mpusca ca n-au fost primii la semafor. Se-mpusca unii pe altii.
In jur, sarbatori frumoase. Cu sudalmi, blesteme si salvari la moaste. Si distractii supreme. Micu', berea si grataru'. In casa din Pipera.

In jur, Romania.

Tot-in-unu

2010-10-13T12:18:00.000+03:00

Frecind zilele astea - pe toate fetele, pozitiile si functionalitatile - un telefon ultra-nou mi-a revenit in minte chestia cu "tot-in-unu' ". Un singur aparat, corporatist numit device, o gramada de functionalitati si posibilitati ! GPS-ul, telefonul, camera foto si de filmat, kashtan-ul, casetofonul si fratele empe-player, soft de prelucrat si conectat, milioane de culori, pixeli si note super-dolby-stereo, prieteni, internet si planificari - toate-toate plus multe altele virite intr-o mica, singura si frumoasa cutiuta. Cu multe gaurele. Ca sa o poti lega la discuri, calculatoare sau plasme din sufragerie ... Universul condensat cit sa-ncapa in cutiuta asta.

Cu ceva ani in urma chestiile astea ar fi parut un vis, un target ambitios. Astazi e doar inceputul de realitate. Iar pina in virf mai sint ceva pasi de facut.
Cu aproape aceeasi ani in urma credeam ca aceasta concentrare de tehnica si posibilitati virtualizeaza individul. Ca il indeparteaza de privitul in ochi, de atingerea miinii sau mirositul unei flori. O kraftwerk-izare.

Azi vad ca virtualizarea depinde exclusiv de individ. Si ca in anumite cazuri chiar minunile astea mici si destepte foc alunga singuratatea ...
Pe mine aceste "tot-in-unu' " m-au invatat sa ma exprim altfel. Mai pe sufletul meu ! ... Facindu-ma un fan al lor. Mare.

Sibiu, game over

2010-10-10T12:36:00.001+03:00

Gata. Las in urma calmul si bunavointa unor oameni, locurile in culori vii prinse in 1001culori.ro si alte proiecte destepte, amintiri cu cei dragi plecati cindva si multe pe care orasul le are intr-un mod normal si nefortat. Las in urma Sibiul. Deocamdata. Atit cit sa planuiesc revenirea.

Foto Nokia N8 prelucrata direct pe telefon

Expo la Atrium, Sibiu

2010-10-07T16:21:00.000+03:00

Orasul, oamenii, gazdele Carmen si Radu, Cosmin cel ce aranjeaza exponatele, locatia, N8-ul in teste ... Totul de nota 10 ! Daca si vine cineva la vernisaj ar fi chiar fain ... Pina atunci mai beau o cafiiia !

Romania 1 - Algeria 1

2010-10-07T09:52:00.006+03:00

Doua dintre cele mai idioate treburi pe care le-am auzit in ultimele zile. Prima e de pe la noi. Cu iz specific si national. Cica ministrul de interne le-a ordonat sefilor de la politiile judetene sa contacteze bancile pentru re-esalonarea sau aminarea pe o anumita perioada a platilor la creditele luate de domnii politisti din judet ! Bestial ! Trafic de influenta pe fata. Si de ce ? Are politistul de doua ori mai multe - pardon - coaie decit romanul de rind ? Un exemplu monumental de tembelie. Si daca aia din banci nu vor sa discute cu pulitistii-sefi ce-o sa le faca ? O sa-i inchida sau o sa-i amendeze ? ... Tembelie-periculoasa. In cel mai pur-singe stil romanesc.

A doua e de prin Algeria. Unde doi amarasteni crestini au fost achitati desi procurorul ceruse pentru ei o pedeapsa de trei ani la mititica. Asta pentru ca au mincat in Ramadan. Undeva la dracu-n praznic, pe un santier. Deci, in public ...

Greu sa fii tolerant. Destept, si mai si. Vedem in Algeria si-n Romania.

Cred ca ...

2010-10-05T11:51:00.000+03:00

Am inceput proiectul cu fotografiile cu telefoane mobile in primele zile ale anului asta. O gazda pentru imagini furate in timpul liber ... Pe loc, cit sint "calde" daca se poate ... Asta am asteptat si cautat atunci. Fara mari si alte pretentii. Am plecat la drum avind o singura regula. Toate fotografiile sa fie facute exclusiv cu telefoane mobile. Nimic altceva. Deschidere totala.

Dupa ceva timp a aparut ideea de a imparti si cu altii frumosul brut prins cu lentilele mobile. Asa s-a nascut expozitia din august de la Clubul Taranului. Am avut norocul sa dam peste niste oameni deschisi. Si peste super profesionisti care ne-au ajutat cu printarea fotografiilor pe pinza. Totul la preturi rezonabile. A urmat invitatia de la Sibiu. Alti oameni, aceeasi deschidere. Pina la urma ideea asta a unei expuneri de fotografii-mobile a fost o premiera in tara. Iar dupa Sibiu vor urma si alte locuri pe unde o vom plimba.

Arta sau tehnologie ?... Intrebarea ne-a framintat. Conceptual si nu chiar atit de adinc incit sa nu dormim noptile. Iar intre timp ni s-a alaturat Crina. Care priveste din alt unghi prin lentilele-mobile. In asa fel incit prinde realitate, gind si sentiment. Toate in aceeasi fotografie ajustata si inmuiata in soft de prelucrare. Tot pe telefon mobil. Nimic fix. O alta si noua regula.

Zilele astea s-a nascut ideea de a imbraca realitatile, gindurile si trairile nu numai in fotografii. Ci si in filme. Tot cu mobilul. Si ideea asta ne place. Si sigur o vom testa.

Arta sau tehnologie ?... Poate ne vom lamuri incercind sa cuantificam inginereste niste impresii pe care ni le-au lasat diversele telefoane cu care am construit site-ul. Review-uri. Cu stelute, inimioare sau punctulete puse pe scala. Si daca am re-desena si site-ul ? ...

Cred ca ... mergem mai departe. La next level. Cu expozitiile, cu arta si cu tehnologia. Cautind raspuns la intrebarea care a nascut totul. Arta sau tehnologie ?....

Impolitete

2010-10-01T09:01:00.000+03:00

Cu ceva timp in urma Olaroiu dadea cu basca de pamint la arabi. Ma rog, nepurtind basca ca e baiat stilat, trintea tricoul imprimat cu imaginea seicului. Dupa un asemenea gest aia n-au stat la discutii cu el si i-au dat un sut in cur de nu s-a vazut. Onorabilul n-a inteles cultura in care s-a dus. Si nici n-a respectat-o. Sigur, o sa-mi spuneti ca biblioteca lui e foarte decupata si abia incape in ea plasma de trei pe doi plus pestele de sticla si mileurile doamnei. Altceva nimic. Corect. Dar asta nu scuza si nu iarta jignirea adusa. Seicul - veteranul, batrinul, inteleptul ... liderul spiritual in lumea religiei islamice ...

In traditii si cultura nu te caci. Nu poti sa hahai cu gura pina la urechi in Simbata Mortilor sau de Tisha B'Av. Nu pui sub semnul intrebarii traditii, obiceiuri si sarbatori religioase. Indiferent ce esti - crestin, evreu, musulman sau roman. Este o impolitete pe care nu ti-o permiti. Altfel, te faci fie antrenor fie director tehnic.

Reteta infailibila a succesului

2010-09-23T08:38:00.000+03:00

Zilele trecute mi-am adus aminte de Hasek si de una din intimplarile povestite de-al lui brav soldat Svejk. Era vorba despre un "bosorog de general" venit sa inspecteze trupele austro-ungare inainte de a fi trimise pe front. Generalul asta fusese cumva tras pe linie moarta, mai-marii lui dindu-si seama ca e "un timpit iremediabil". Cheia succesului unei armate - in mintea lui - nu sta decit in frecventa si disciplina cu care ostasul "isi goleste matele". Iar latrina devine problema ce trebuie adresata si rezolvata pentru a obtine succesul.

"Victoria Austriei izvora din latrina. Pentru domnul general totul era cit se poate de simplu. Marsul spre victorie se desfasura dupa prescriptia: la orele sase seara ostasii capata gulas cu cartofi, cu o jumatate de ora mai tirziu trupa se usureaza la latrina, iar la orele noua se duce la culcare. In fata unei asemenea ostiri, dusmanul intra in panica."

Absolut bestial. Si uneori real.

Next step ...

2010-09-20T21:19:00.002+03:00

Dupa luna august, Bucuresti si Clubul Taranului urmeaza octombrie, Sibiu si galeria de arta Atrium. Pentru ca am dat, si la Sibiu, peste niste oameni interesati si deschisi. Ca urmare, timp de trei saptamini expozitia noastra se muta pe malul Cibinului. Aproape de sufletul si copilaria mea ... Vom merge la Sibiu intr-o formatie restrinsa de vreme ce Ema si Nic se pregatesc sa primeasca si sa fotografieze impreuna barza ... Ca sa ne mareasca echipa si sa nu mai incapem toti pe afis peste citiva ani !...

Ca la orice eveniment de genul asta exista si o sectiune de "multumiri". Si e normal pentru ca sint oameni care merita asta.

Carmen si Radu. De la Atrium. Pentru intelegere, deschidere, gazduire si ajutor. Nu neaparat in ordinea asta, dar in mod sigur pentru toate la un loc !

Noi. Ema, Nic, George, Calin si Cosmin. Logistica, pregatiri, fotografii, "pune-stringe-mai deschis-mai inchis" ... Mai multe. Asa ca meritam si noi o bere. In gasca.

La sfirsit doua persoane deosebite, doua cirese glazurate pe prajitura asta. Prima este Raluca. Din Sibiu. Avocat, blogger, veche si draga cunostiinta virtuala. Si care a cautat o locatie. A vorbit, aranjat, a dat telefoane, mailuri, a creat legaturi si conexiuni. Fara Raluca nu am fi reusit. Deci, pe linga bere, ne gindim si la un tort din ala bun, de ciocolata ... Mare. Imens.

Nu in ultimul rind Boni. Dragos. Nu stiu daca e capitanul "Pinguinilor". Si nici liderul lor de vestiar. Stiu doar ca la ideea lui George, Boni a facut ca anul asta echipa noastra de fotbal sa joace cu adresa site-ului pe tricouri. Un fel de sponsorizare-contra-naturii. Hai "Pinguinii" ...

Ne vedem deci la Sibiu. Pe 7 octombrie, la ora 7. La Atrium, in buza Podului Minciunilor.

Yom Kippur

2010-09-16T21:34:00.003+03:00

Vineri este Yom Kippur, cel mai important moment din calendarul sarbatorilor evreiesti. Iertare, bunatate si speranta. Asta este Yom Kippur.
...
Se impart placinte cu miere - ca anul abia inceput sa fie dulce si imbelsugat, toata lumea e binecuvintata, shofarul suna o singura data, se spun rugaciuni - multe si speciale - iar oamenii se intimpina si se despart promitindu-si revederea - "La anul la Ierusalim !" ... O promisiune de mii de ani. Care va ramine !...

Nicu

2010-09-14T21:39:00.001+03:00

Nicu e instalator. Nicu mi-a spus la telefon ca vine sa-mi repare flotorul care curge si ceasul care nu se-nvirte. Eventual sa-mi si arate concret cum se monteaza robineti de aerisire la caloriferele de fonta. Ca asta depinde mult daca returul e pe stinga sus sau pe altundeva. Adica asa am inteles eu ...

Toate astea mi le-a spus Nicu duminica. Si la telefon. Si trebuia sa vina luni. Apoi marti. Acum tocmai ce mi-a transmis ca miercuri sint 80% sanse sa fie ziua cea mare. Mai mult ca sansele de ploaie !

Asa ca flotorul curge, ceasul sta, la fel si eu. Acasa, ca o muscata in geam, asteptindu-l pe Nicu. Instalatorul-roman.

Sarbatoare mare

2010-09-14T11:17:00.007+03:00

Azi e sarbatoare mare. Intreg poporul roman, crestin si inventiv, sarbatoreste azi Ziua Inginerului. Una de prinos omagiu acelora care, ani si decenii la rind au fost alfa si omega, inceputul si sfirsitul, binele si raul, surupelnita si ciocanu' unei tari unde ingineria era speraclul succesului.

Lucrurile s-au schimbat, au evoluat si doar mentalitatile au ramas. Ma rog, mare parte a lor.

Esti inginer, esti de succes. Esti inginer, deci ai sub frunte obligatoriu schema de functionare a regulatorului cu selsina, a carburatorului de Trabant si clantei universale in trei puncte. Esti inginer, deci implicit solutia salvatoare pentru televizorul stricat sau mincarimile intime ale vecinei de la trei.

Pe de alta parte, inginerul-atotstiutor, stapin al inelelor si al adevarului absolut pentru care stiinte, arte sau meserii nemasurate cu sublerul sint de tot rahatul, nu merita sa fie bagate in seama si pot fi facute de orice prost. Asta se observa, in general, la primul sau al doilea inginer. Al tarii, al scarii, al firmei sau al strazii ... Adica la oameni-ingineri grei.

Azi e Ziua Inginerului. O zi frumoasa ca el ! Fotonii lumineaza, vinticelul abia adie cu ve-zero m/s, pasarelele isi trec aerul prin sistemul de tuburi cu diametre variabile din git ...
La multi ani, inginerule !

Cruci si Cicatrice

2010-09-10T21:35:00.001+03:00

... Asta s-a intimplat in dupa amiaza asta la MTzR. Vernisajul expozitiei de cruci de piatra si lansarea cartii Cicatrice. Aparent fara legatura, ambele marcheaza semne capatate, avute si lasate. O simbioza interesanta realizata de Cosmin si Calin, un eveniment fain terminat cu niste oameni care imi devin mai apropiati si mai dragi cu fiecare zi.
Dincolo de subiectivismul faptului ca intre paginile cartii s-a insinuat si un mic text al meu e bine ca astfel de lucruri se mai intimpla in universul dominat de pitici-minune si tzitze-pe-pasune (asta e, n-am gasit alta rima !...).

Cartea exista si chiar se poate cumpara ... Aparitia ei a fost sponsorizata de o firma de cauciucuri. Cu doar 3,000 de euro. Dar a durat trei ani - trecuti de la precedentul volum - sa fie nascociti acesti bani. Iar pentru cele viitoare tot ce exista acum e un semn de intrebare ...

Festina lente ...

2010-09-09T15:36:00.000+03:00

... Azi m-am nimerit in trafic in spatele unei masini de pompieri - pompieri romani, evident - care gonea cu sirena si girofar. Zgomot infernal, lumini albastre ... si 40 de km/ora viteza maxima atinsa pe lunga linie dreapta dinaintea podului peste calea ferata Pipera ... In spatele echipajului de interventie - interventie rapida, evident - se tira o lunga coloana de masini ...

... In timpul asta niste oameni, case, cotete de porci sau saltele cu bani se perpeleau. De asteptare si de foc, evident ...

Leshanah tovah tikateiv veteichateim !...

2010-09-07T11:18:00.001+03:00

... Un fel de "sa ai parte de un an bun si implinit !". Miine - Tishrei 1 - este prima din cele doua zile de Rosh Hashanah, sarbatoarea aparitiei lui Adam si a Evei, sarbatoarea unui nou inceput de an.

Cum e ? Se aude shofar-ul - intrumentul facut din corn de berbec, se spun rugaciuni de sanatate, viata lunga si prosperitate, se maninca mar tavalit in miere - pentru ca noul an sa fie unul dulce, oamenii isi ureaza unul altuia Leshanah ..., se spune Taslich pe malul unei ape - "... si arunca-le pacatele in adincul marii ..." - si, bineinteles, ca la orice sarbatoare evreiasca se recita Kiddush ...

Normal ... Doar denumirile, obiceiurile si semnificatiile sint diferite ...

Cicatrice la Muzeul Taranului

2010-09-05T23:34:00.000+03:00

"Cicatrice", Muzeul Taranului si editura Martor. Volumul coordonat de Calin Torsan (nu e nici o coincidenta, e real !) si Cosmin Manolache pune la un loc mai multe texte, autori si unghiuri de privit si analizat banala cicatrice.
Cicatricea, ca experienta a unei trairi de cele mai multe ori dura sau chiar dramatica este pretext pentru rinduri interesante si frumoase.

Lansarea, vineri 10 septembrie, ora 17:00 la Muzeul Taranului Roman. Pentru toti cei interesati.

Doua chestii

2010-09-02T23:36:00.000+03:00

In umblarile de azi am inclus doua chestii mai altfel. BMW World si Olympia Park, in Muenchen.

Lumea be-am-veului este exemplul clar de brand puternic care cu cheltuiala se tine. Un ansamblu de cladiri moderne cu design futurist, multa sticla si inox stralucitor. Inauntru un showroom imens dar si un muzeu cu istoria marcii in produse live. O multime de masini, motociclete, motoare, de zgomote specifice, doua monoposturi de formula 1, evident vechi pentru ca fotografiatul e la liber, mesaje corporatiste - green, eco, team work, faguri de creatie si altele asemenea, shareholders si chief-ceva-officers mari printre muncitori. Mult glamour in contrast cu muncitorii, polonezi dupa vorba, be-am-visti dupa portul tricourilor brand-uite si salopetele albastre, la intrarea in schimb la "fabrica 1.1 poarta 2" de linga muzeu. Iubitorii de masini si tehnica cu ulei, jigloare si miros de benzina, ca si multi dimboviteni pentru care BMW e visul de aur al vietii cu siguranta vor ejacula de placere. Da' mai greu ...

Olympia park, vecina producatorului auto, mi s-a parut interesanta ca arhitectura. Si ca istoric. Complexul a fost construit sa gazduiasca satul olimpic si citeva intreceri la olimpiada insingerata din 1972. Atunci un grup terorist a luat ostatici sportivi din delegatia Israelului. Bilbiielile politiei refegiste a facut ca 11 sportivi si un politist german sa moara in schimbul de focuri cu dementii. Olimpiada, desi insingerata, nu a fost oprita pentru a dovedi ca spiritul ei nu poate fi infrint de terorism. Israelul a urmarit timp de 16 ani gruparea responsabila si pe liderii ei pedepsindu-i pe unde le-a dat de urma in lume. Exact asa cum primul ministru de atunci a promis personal familiilor celor morti in atac. Azi, la baza unuia din pilonii ce sustin acoperisul futurist de la intrarea in Olympia Halle e o mica placa ce aminteste tragedia.

Arhitectura complexului e ciudata pentru un complex sportiv. Mult fier, buloane, cabluri groase otelite, unghiuri si ascutisme iar peste toate acoperisuri semi transparente coplesitoare prin forme si marime. Se poate vizita si stadionul, celebrul Olympia Stadium, dar asta numai la sigurul tur cu ghid de la ora 11:00. In rest, porti, lacate si mult pustiu.

Marmota tiroleza

2010-09-02T01:27:00.001+03:00

Ca sa nu ajung prea devreme la Muenchen m-am oprit pentru o vizita la minele de argint din Schwaz, undeva la vreo 25 km de Innsbruck.
Minele produc si azi argint dar adevarata lor perioada de virf a fost aceea a secolelor XVII si XVIII.
Aici, normal, una dintre galerii se poate vizita. Cu ghid, pelerina impermeabila si casca. Pelerina - argintie pentru adulti si rosie pentru copii. Casca - galbena pentru adulti si rosie pentru copii. Ghidul - tirolez. Asa ca toate regulile de securitate le-a gilgiit intr-o schlumbergeala departe de germana pe care o stiu. Drept e ca nici n-am vazut alti ne-tirolezi in grup. La intrebarea lui finala, recapitulativa si clara daca totul e abstenden i-am zis ca alles e in ordnung da' eu n-am inteles nimic. Marmota, un fel de luceafar al argintului tirolez, m-a chestionat din ce tara vin. Ca sa vada el de unde e boul ala care n-a priceput nimic si mai si recunoaste. I-am spus si m-a intrebat kantian ca daca ar veni in tara mea i s-ar vorbi in limba lui ? ... In limba ta nu, dar intr-o limba de circulatie internationala da. De aici a pornit o prietenie cu marmota tiroleza intinsa pe mai mult de o ora cit dureaza vizita.
Despre mina ? Se coboara cu un tren de mina - condus de marmota - cale de aproape 2 km in munte. Printr-un tunel de circa 1 m latime si cam unu jumate inaltime. Din tavan curge apa si nu putina iar pina la punctul terminus se ajunge in 10 poate 15 minute. La sosire, surpiza ! Inauntru nu incap mai mult de 5 poate 6 grade Celsius. Cu apa pe pereti, in cap, in bascheti si, ce mai ramine, pe pelerine, frig, intuneric ... iadul e ud si umed, dixit !
Interesant modul de prezentare al istoricului extragerii argintului aici. Cu manechine, machete, sunet si lumini ... Sigur, tehnica de la jumatatea anilor 1700 surpinde prin indeniozitate si efortul de realizare. Asa cum surprind si afirmatiile ca profitul tot mai mare urmarit de Biserica Catolica a dus minerii spre luteranism si alte curente reformatoare. Si ca a fi miner la Schwaz nu e un job ci un mod de a trai. Un alt loc pe care il recomand celor ce au ocazia sa ajunga in valea Inn-ului.
... Iar daca intilniti marmota spuneti-i sa vina la Bucuresti. Ne-chemata de nimeni ...

Lumea cioburilor colorate

2010-09-01T01:38:00.000+03:00

Kristall welt. Un loc la margine de Innsbruck, celebru si extrem de vizitat. Locul unde se fabrica si se slefuiesc celebrele cristale Swarovski.
Un muzeu frumos si aparte. Fara camere cu tablouri tip "tata, mama si copilu' Swarovski la doi ani cu bucle", fara detalii tehnologice, cu scripeti, suruburi si muncitori exploatati inca din secolul trecut, toate oricum prea grele pentru mintea-de-vacanta.

Muzeul Swarovski este cu si despre lumini, culori si sunete imbinate de artisti meseriasi si picurate pe alocuri cu celebrele cristale. Dar nu obligatoriu ... Semi-intunericul din inauntru iti arata frinturi de lume prin cioburi colorate. E drept, cioburi extrem de bine slefuite. Caci asta e secretul Swarovski. Tehnologia de slefuire.
Misterul, culorile ce se schimba necontenit, sunetele vagi sau mai stridente, toate dispar in ultima din sali. Acolo unde se pot cumpara produse Swarovski. Aici totul redevine capitalist si comercial, pe euro, cu sticla colorata in cele mai diverse marimi - de la cele mici-mici gen "ouale lui Bote" pina la cele mari-mari tip "titelele lu' Bianca lu' Bote", cu pitipoance si babe apelpisite, aranjate, injectate si sulemenite, cu fetite de-o schioapa, cu domni cu mustata si portofel ... Dupa un drum de vis si visare, ultima sala e realitate. Vazuta prin cioburi de sticla colorata.

... In muzeu si in sala de vinzare comunicatiile mobile sint imposibile. Nu merge vocea, nu merge internetul. La iesire il intreb pe omul de la casa, acelasi care pina sa imi vinda biletul mi-a pus o groaza de intrebari - tara, daca vreau sa cumpar, cam cit as cheltui ... Cica pentru statistici. Si acum raspunsul era pregatit. Ca sa nu deranjam vizitatorii, pentru ca nu toti isi inchid telefoanele mobile, inauntru comunicatiile mobile sint bruiate. Respect pentru clienti ? Secrete bine pazite ? Lumea vazuta prin cioburi colorate ...

Teapa de la Innsbruck

2010-08-31T09:53:00.000+03:00

Nu e vorba de nici o urma a lui Vlad Tepes si cu atit mai putin de vreun monument unicat ca cel din centrul Bucurestiului cu un cartof infipt in el.
E vorba de cele vreo 12 grade Celsius, ninsoarea din muntii din jur si ploaia insistenta de la Innsbruck. O vreme ciinoasa, rece, un Inn mare si involburat ce trece pe sub fereastra, ce mai, toate elementele ce marcheaza inceputul sezonului de sinucideri de masa.

Asa ca incerc sa ma misc o bucata mai spre est la minele Swarovsky. Ca un pios omogiu adus pitzipoancei romane, blonda, buna si proasta de impunge aidoma vacii Milka. Poate acolo la cer e altfel ..
In rest, o alta constatare. Dupa periplul muenchenez am observat diferente intre austriece si nemtoaice. Primele, mai rubensiene, ciolanoase si mai uritele. Bavarezele, mult mai faine. Desi, la virsta mea, ma bucur ca sint vii, si unele si altele.

Constatare

2010-08-29T20:20:00.000+03:00

In Austria, ungurii sint italieni.

Bier, bitte !

2010-08-29T20:14:00.000+03:00

Caci nemtii sint cei care au facut din bere arta si festival. Asa ca merita o vizita la fabrica de bere Stiegl Salzburg. Inclusiv degustarea a trei feluri diferite de bere. Linga o pereche de munchener's. Cu mustar dulce ...

Lumea va parea altfel. Asa cum se vede si din fotografie. Dreapta jos, cu mina in buzunar, eu, in alta lume si viata ...

Mozart si nasu'

2010-08-29T00:18:00.000+03:00

Salzburg are catedrala, dom, abatie, rathaus ... in principal nu ii lipseste nimic din ceea ce gasesti in orasele austriece si germane cu istorie ce se intinde spre evul mediu. O fortareata, doua-trei castele, partea veche si aia noua ... Eu cred ca, pastrind niste dimensiuni tinind de exploatarea turistica aici, la Salzburg, avem un Brasov.

Asta cred ca este si cheia. Modul de exploatare. La Salzburg e casa in care s-a nascut Mozart. Si aia in care a trait cu familia. Ceva mai putin de un an dar suficient ca azi orasul sa se invirta mozartian. Totul e Mozart, muzica-n concerte, stegulete, tricouri, muzicute si nelipsitele kugeln bonbons. Acum nu ca vreau eu sa minimizez dar Mozart nici macar nu e legal austriac pentru ca la 1700 regiunea Salzburg nu era sub administrarea Vienei. Turistii se lasa insa prinsi in chestia asta si, brusc, cu totii pina la unul, devin melomani, cu ochi inchisi si cap dat pe spate desi, cei mai multi ... eine kleine Nachtmusik ...

Nu spun ca nu imi place Salzburg-ul. Ma deranjeaza insa excitarea asta colectiva cu miros de culturalizare la seral.

... Azi am intilnit citeva nunti. Inclusiv la restaurantul din apropierea locului unde stau. E greu de crezut cit de decent si in respect pentru altii petrec nuntasii. Afara nu razbat chiuituri, tipurituri sau simplele tipete animalice incurajate de alcoale. Muzica e doar pentru aia din inauntru. Si nu pentru toata strada, "de la nasu' sa traiasca 100 de ani" ... Oare oamenii astia nu se bucura la nunti sau au cu totii numai invitati surdo-muti ? Si nasi dobitoci care habar n-au sa faca atmosfera "adevarata" ?...

Cuib nemtesc

2010-08-27T22:17:00.000+03:00

Nemtii ii spun Kehlsteinhaus. Americanii, Eagles Nest. La Bertechsgaden, printre peisaje ce nu pot fi descrise, un pic mai sus de pensiunile cu Heidi, Peter si Clara strigindu-si bucuria in japoneza dai de locul asta al carui nume trimite la filmele "de comando" traduse de Irina Nistor. Si adevarul nici nu e departe. In virf de munte e resedinta primita cadou de Hitler la a cincizecea aniversare. De la Martin Bormann, ministrul propagandei national-socialiste ... Eagles Nest.

Cei aproape 9 km de sosea pina in virf reprezinta unul din cele mai frumoase drumuri de munte din Europa. Se merge numai cu autobuze. Dupa un orar strict al urcarilor si coboririlor coordonat prin radio. Altfel, cu o singura banda si haul de aproape 2km ... Deci, no Q7, X5, Ialomita sau blonde la volan.

Unde drumul se termina te preia un lift sapat in stinca ce te azvirle in doar citeva minute inca vreo 140 m in sus, la peste 1800 m. Privelistea e de nedescris iar cladirea raspindeste ceva malefic. Intrarea prin tunelul lung cu apa umezind peretii, liftul kitchos de stralucitor si oglindit, granitul, stucaturile inca originale, semineul cu inscriptia anului constructiei ... 1938. Facut in doar 14 luni ...

Un loc in care sa mergi ca sa nu uiti. Asa cum am fost si eu.

No shopping

2010-08-27T00:22:00.000+03:00

Spanish riding school. Scoala de dresaj a armasarilor lipitani. Doua ore de muzica, dresaj, cai superbi cu nerv si personalitate, vreo mie de spectatori desi e vorba doar de un antrenament si nu de spectacol propriu zis. Si mai presus de toate, multa iubire data si primita de oameni si animale.
Pentru a prelungi starea de al noulea cer capatata aici mi-am luat cu mine tot raul de inaltime si m-am catarat in Stephansdom sa vad clopotul si orasul. Inainte de plecarea fara shopping ... Pentru ca am iesit triumfal din Viena, fara plase cu insemnate branduri si fara discounturile atractive. No shopping. Nu vreau desi pentru cel putin citiva din cei pe care ii stiu pe nume asta e un sacrilegiu.

Urmatorul stop in regiunea Salzburg. Incercind sa dau cu harta si sateliti de o mica localitate unde poposesc niste amici. Aici s-a rupt filmul si legatura cu satelitii. Pe linga Bertechsgaden. Asa ca am trecut din Austria in Germania tur retur de citeva ori. Facut cu nervii, am oprit la o pensiune si am intrebat unde sint exact. Localitatea si tara, bitte schon ! O Heidi mi-a balmajit un ...momgassen. Bun, si tara ? Austria sau Germania ? Femeia a zimbit si mi-a raspuns sec si neasteptat - Tirol. Aici nici nemtii si nici austriecii nu si-au luat acasa muntii, drumurile, padurile ... Si probabil nici ursii ce haladuiesc prin jur. Iar oamenii nu traiesc cu spaima ca cineva-cindva va impacheta lucrurile astea si le va duce acasa la el.

Klimt vs.Schiele

2010-08-26T00:23:00.000+03:00

Cam asta mi-a muncit sufletul si mintea toata ziua de azi. Asta dupa ce, indragostindu-ma ieri si iremediabil de Gustav Klimt, cineva mi-a strecurat tentatia sarpelui Egon Schiele. Asa ca l-am cautat prin Viena.
Si l-am gasit fara greutate, contorsionat si salbatic. Schiele mi s-a parut salbatic, direct si mult prea grabit sa se stinga la numai 28 de ani. Asa, romaneste, cum ne pricepem la toate, Schiele imi pare sexul salbatic, direct, "punerea" de o seara fara complicatii si revederi, clipa traita la maxim. Klimt e mai rafinat, mai colorat si plin, el inventeza sarutul - Kuss - gentiletea si dezmierdarea ... Ramin deci la Klimt. Dar, undeva adinc, freudian, ma gindesc la Schiele ca la fructul interzis.

Freud ... Asa am inceput ziua. Cu parcul Freud si copacii plantati de fiecare tara membra UE in 1986. Interesanta alegoria. Si am continuat-o prin primarie, Hofburg, Karlskirche cu liftul pina la capat de cupola, Belvedere in balconul independentei Austriei, prin parlament si pe linga muzeul de istorie si in alte citeva parca prea multe locuri.

Si pentru ca si azi imi umblau fluturi prin stomac am descoperit cladirea Secession. De care inevitabil m-am indragostit. Nu e chiar genul de vila de Pipera, Tunari sau Rosu dar are niste vorbe adinci sapate deasupra intrarii. Der Zeit Ihre Kunst / Der Kunst Ihre Freiheit ... Fiecarei virste arta ei / Artei, libertatea ... "Varza de aur" cum ii spun azi localnicii e chiar cool. Secession. Si dovada ca ceea ce hulim azi poate fi acoperit de frunze de laur aurite miine. Sau poimiine.

Spun eu tovarasa !...

2010-08-24T23:32:00.000+03:00

... Mie, cel mai mult si mai mult mi-a placut azi la gradina zoologica ! De la Schonbrunn.

Palatul si gradinile lui mi s-au parut un pic departe de cele de la Versailles. Multa istorie si aici, interesanta, necunoscuta si cu picanterii despre care ma intreb si acum daca au fost sau sint numai in mintea "ghidelor" austriece toate-grase-si-frumoase.
Obiceiuri cu maritisuri la 16 - 17 ani, cu 7, 8 sau 14 copii - unde dracu' am mai auzit asta ? - imparatese fara titlu, imparati cu favoriti si baldachine imense, tablouri in care apareau si personaje lipsa la evenimente daca erau suficient de celebre - ca Mozart de exemplu ... Lucruri interesante.

Apoi Gustav Klimt. Pe care l-am descoperit abia azi. Exact in ziua in care m-am si indragostit iremediabil si definitiv de pictura lui.

Dar cel mai mult, tovarasa, mie mi-a placut la gradina zoologica de la Schonbrunn. Cea mai veche din Europa. Si eu, cind o sa fiu mare si in alta viata, o sa ma fac ingrijitor de animale. La un zoo. Doar pe masa si o cusca pe care sa o impart cu pinguini sau papagali africani ...

Acvila bicefala

2010-08-23T20:32:00.000+03:00

Sta gata sa m-apuce ... Normal, profita de faptul ca sint ostenit dupa doua zile de condus si toate cele de la vedere sau mai ascunse imi tremura ca piftia.
Cit sta ea sa se gindeasca cu care cap sa-mi inhate ficatul si cu care cioc beregata, am timp de o cafea tirzie si linistita, visind la Mozart, Prater sau Schonbrunn. Ca asta mesteca in minte orice turist la Viena.

Lumea (interesanta si complicata a) domnului Georgescu

2010-08-20T21:04:00.027+03:00

Motto: "Daca intr-o zi vei vrea sa cobori, nu uita ca inima ei e inchisa zilnic dupa 16:30"

1. Inainte de toate ... EPIMIRAND

Pentru ca Domnul Georgescu
Spune
Nu si NU !
Cind vine vorba de
Reguli, definitii si explicatii ...
Aceste poeme
nu se vor citi pe timp de ploaie.
Pe timp de seara.
si
Pe timp de saracie.
Aceste poeme
de apartament
nu se vor vorbi.
Si nu se vor auzi.
Fireste.
Nu se vor studia in scoli
In clase
In
Spatii inchise sau triste.
Aceste poeme vegetale
nu se vor comenta
Nu se vor analiza
Si nu se vor relua
Niciodata.
Aceste poeme mari si late
Dar mai ales
Cuvintul Epimirand
nu se vor explica.
Si probabil
Nu se vor intelege. Niciodata.

Interesanta si complicata lumea domnului Georgescu. Tocmai de aia cred ca merita vizitata.

Hai cu toti sa emigram ...

2010-08-17T21:52:00.000+03:00

Una noua in incercarea BOR de a deveni cea mai antipatica si tembela adunatura. Zice un preot-paroh ca piticii aia plecati prea devreme in incediul de la maternitate nu pot fi inmormintati cu traditii si slujbe din cauza ca nu au fost botezati. O zice azi, la nici o zi dupa ce niste oameni au trait cu siguranta tragedia vietii lor. Asta asa, ca alinare sufleteasca, ca de aia s-a inventat biserica ... Iar barbosul lor principal tace milc calare pe gramada lui de aur. Dar poate ma insel eu si nu sta ci doar se caca pe ochiu' dracului ... In loc sa aranjeze ceva, sa se zbata, sa caute o solutie ca doar e reprezentantul Lui printre gaunosi si ar putea sa puna o vorba buna. Sau macar sa aiba balls si sa dea o derogare. Ca e prea-sfintit si prea ...
Si mai zice acelasi preot tembel ca cei care nu si-au botezat copiii "vor suporta consecintele in fata lui Dumnezeu ...". Parca e extras din legea rutiera revizuita si adaugita ...

... Si iata cum si emigrarea spre un alt Dumnezeu - blind, intelegator, flexibil, compatimitor, unul fara aur, euro, paduri, domenii, spagi, tarife si biserici la fiecare colt de bloc - poate fi o solutie. Macar pentru niste parinti distrusi.

Avocati

2010-08-13T11:47:00.000+03:00

Nu cunosc foarte multi avocati. Foarte exact e ca de fapt nu cunosc decit doi, dintre care unul e virtual ! Asa ca nu stiu daca e adevarat ca vorbesc mult si repede. "... Onorata instanta, individu' e vinovat, la bulau cu el imediat !" ... "- Onorata instanta, domnilor si doamnelor, victima a murit de frica si nu de mina clientului meu aici de fata !...". Eu cam asta vad in avocati. Oameni mestesugari in ale vorbelor care transforma evidente in interpretari demne de Alice in tara Minunilor ...

In mod sigur imaginea mea despre aceasta breasla e una deformata si vulgara. Mai putin vorbitul mult si rapid ... Unul din avocatii pe care ii cunosc, cel virtual, promoveaza de ceva timp o initiativa tare misto. "10 mari sibieni". Asa, ca iubire de urbe, de frumos, traditii si altele mai putin obisnuite in ziua de azi. Ba chiar, intre doua condamnari, se ocupa si de Asociatia pentru Infrumusetarea Orasului Sibiu (AIOS). O alta chestie inedita de care nu am auzit prin alte parti. Si care ne sustine sa ducem expozitia de fotografie in Sibiu ... Deci, speranta inca mai exista. Nu multa si, culmea, data uneori de cei ce nu mai dau nici o speranta ! ...

Sibiu - Orasul tau desenat (autor - Ioana)

09082010

2010-08-10T11:21:00.000+03:00

Nu e Beverly Hills si nici numarul de ocna al lui Terente ... E doar marca unei zile speciale rau pentru noi. Ieri a fost vernisajul expozitiei de la Clubul Taranului.
Un prilej de reintilnire cu prieteni noi si mai demult, de aici si de aiurea, dar si cu ilustrii necunoscuti care ne-au onorat cu prezenta. I-am vazut pe toti iar pe cei nevazuti i-am simtit in preajma. Am trait o increngatura de sentimente si emotii vazind ca ceea ce a pornit dintr-un punct vecin cu joaca a devenit ceva serios si chiar de interes. Am avut suport si, fara sa bem lucruri din alea nesanatoase, asta ne da aripi sa ducem mai departe acest proiect. Pe un alt nivel si cu mai multa experienta.
Multumim tuturor celor care si-au rapit din timp pentru a fi alaturi de noi aseara. Cu speranta ca nu au regretat si ca au avut parte de un timp de calitate. Si cu promisiunea ca alte lucruri asemanatoare se vor intimpla. Intotdeauna in viata de dupa birou ...

Asa cum am tot anuntat, expozitia este deschisa toata luna august. Pentru cei care vor dar nu au putut, de la terasa clubului, pe linga bar, in dreapta ...

Va asteptam ...

2010-08-08T20:43:00.000+03:00

Masurat, luminat, lipit, trasat, taiat, etichetat, ordonat, verticalizat si orizontalizat ... Totul e gata. Barbierim chelia si asteptam invitatii ...

Pregatind expozitia ...

2010-08-07T19:49:00.000+03:00

Simplu, destept si frumos

2010-08-06T13:13:00.000+03:00

Doua orase - Sibiu si Brasov - se intrec. Fara muschi si fara pizduieli pe la televiziuni. Pur si simplu se intrec in pete si in tuse de culoare ... Coloreaza-ti orasul !... Simplu, destept si frumos. Un concurs de imagini, inedite sau mai putin, facute de profesionisti mai mari si mai mici - si chiar de mijlocii - in care sint surprinse locuri si intimplari curcubeistice din cele doua orase.
Sub zodii de culori am simtit din nou frumosul celor doua orase. Cu doua plusuri pentru Sibiu din motive demografice ! Si chiar plecat fiind de acolo de ceva vreme am plusat si eu la sectiunile Sibiu si rosu. Desi in loc de rosu ar fi trebuit sa fie sepia.

Incercati si colorati. E un proiect care merita !

Avem un talent. Ce (mai) facem cu el ?

2010-08-04T15:41:00.000+03:00

"Sibiu, dupa poza ..." si "Muscata din fereastra si oul pasiunii". Doua desene care mie imi plac mult si care de fiecare data imi spun parca o alta poveste. Primul este inspirat de una din fotografiile facute recent in Sibiu. Asa mi-a spus autoarea ! Al doilea simt ca este ceea ce se vede de partea cealalta a ferestrei albastre.

Titlul postului foloseste persoana intii plural numai din considerente estetice. Are un talent. Si iata ce mai face cu el ...

Desene: Ioana Alexandra Diaconu

Un reminder a la B24FUN ...

2010-08-02T08:07:00.000+03:00

Uite asa

2010-07-23T22:24:00.000+03:00

Frumos. Linistit. Cu parcuri necotrobaite si neconstruite. Nemtesc. Cu locuri de vazut, de imortalizat si de luat in inima si-n minte. Fara muzici la maxim. Nici house si nici manele. Ca sa te intelegi cu cel cu care bei o cafea si prin grai nu numai prin semne. Cu zugraveli in culori ne-cenusii. Cu galben, verde si optimism ...

Cu dumbrava. Si padure inca netaiata pentru P+2 si gratar in curte. Fara claxoane, mui si degete pe adresa alora care vor sa circule si nu si-au cumparat si strada. Cu taximetristi mai civilizati si care merg dupa semne si reguli. Nu chiar in totalitate ca doar sint taximetristi, categorie sociala avangardista. Si daca ar fi si ei corecti atunci de cine sa se mai teama poulitia ?...

Cu pita si covrigarii din alea autentice, cu servetel si "multumesc". Cu mult si multe lucruri altfel. Uite asa am gasit Sibiul.

Nimiku (de la altii)

2010-07-22T23:37:00.000+03:00

Drumu' spre lumina
trece prin uzina
dragostea te-asteapta, cu basma curata,
Linga laminor !

(Timpuri Noi - Drumul spre lumina)

Podul minciunilor

2010-07-21T21:48:00.001+03:00

... La inceput de secol XVIII aici era punctul de intilnire intre ordonantele ofiterilor si fetele ce slujeau in casele sasesti din oras. Prilej si scuza totodata de cite o plimbare urmata de o tavaleala scurta si viguroasa prin finul vreunui grajd mai dosit.
Uneori insa, pina la invoirea de duminica, ofiterul, cu cal si ordonanta cu tot, era mutat sau trimis in cine stie ce misiune secreta. Si tinerele fete asteptau ore lungi aparitia celui pe care de multe ori doar il zarisera pret de citeva secunde trecind tantos in uniforma pe strada. Si odata cu el, ostasul necunoscut, plecau sperante, dorinte aprige si imbujorate de nouaspe ani. Iar disparitiile erau puse doar pe seama nestatorniciei si minciunilor. Deh, Elene Cirstea medievale ... Arza-i ar focul sa-i arza de barbati !

Lucruri mari si mici

2010-07-21T16:01:00.001+03:00

... Zilele astea am revazut o multime de locuri si lucruri pe care le vedeam sau printre care traiam cind eram copil. Atunci, lucrurile sau locurile astea mi se pareau mari, unele de-a dreptul uriase.
Revazindu-le acum imi dau seama ca de fapt sint mici, unele de-a dreptul minuscule. La virste diferite lucrurile au dimensiuni diferite. Parca numai valoarea lor creste in timp.

Sibiu

2010-07-19T22:19:00.000+03:00

...

Am revenit in Sibiu dupa prea multi ani de absenta ...

Tisha B'Av

2010-07-19T16:03:00.000+03:00

Ziua a noua a lunii Av marcheaza cea mai trista sarbatoare a calendarului evreiesc. Este ziua in care au fost distruse ambele Temple. Cel Vechi si cel Nou. Ziua in care au inceput exodul, persecutiile si pribegia spirituala ...

Azi, dupa calendarul gregorian.

Cica ...

2010-07-18T13:18:00.000+03:00

Cica aseara, in parcul Bazilescu, a inceput un festival de film in aer liber. Eu nu stiu unde e Bazilescu asta sigur e in Bucuresti.

Si tot cica, un grup de cetateni de etnie rroma, cu bite, au mers acolo nu din sete de cultura ci ca sa protesteze impotriva modului in care etnia lor este prezentata in filmul "Eu cind vreau sa fluier, fluier".
Si alt cica, astia au taiat cablurile electrice, alea de sunet si au spart gasca cu bitele, citiva din cei prezenti luind-o pe cocoasa destul de zdravan.
Din nou cica, politia, cu 25 la suta mai de rahat decit inainte, facea in timpul asta planuri de criza pentru boom-ul sectorului spagilor.

In fine, cica sintem in Europa !

Dezordini de artisti

2010-07-16T12:23:00.000+03:00

Dezordini. Si Artanu in galosi. Si umbra in soare ucigator. Oameni faini. Liniste multa inconjurata de oras nebun. Pina la urma, lucruri banale. Noi le privim ca dezordini de artisti ... La MtzR ...

Balada pentru celular

2010-07-10T18:14:00.003+03:00

Cu 14 ani in urma printre accesoriile romanului s-a insinuat timid telefonul mobil. Semn distinctiv la cingatoare pentru un anume real sau fals statut social celularul a crescut in importanta ca un Fat Frumos, de cite 3-4 ori intr-un an cit alte accesorii in zece. Timpul, cultura stradala si transformarile tehnologice l-au mutat de la cingatoare in buzunar sau in posete plic. Tot mai mic, colorat si zglobiu a darimat mitul “omului tare cu mobil”. A devenit ceva comun in cotidian chiar daca in astia zece ani si-a adaugat camera foto, video, culori, vibratii si internet. A ajuns aproape banal de vreme ce sunetu-i strident poate fi auzit pe strada, in teatre, la nunti si inmormintari.

Expozantii traiesc de ani buni de pe urma acestei banalitati in care a cazut celularul. Au fost nedespartiti de el ani intregi, zile si nopti, aproape ca intr-o poveste de dragoste din basme. L-au vazut evoluind, l-au vazut adaugind pixeli si meniuri si s-au speriat tare cind nu l-au simtit la mai putin de un metru departare. Au facut lucrurile astea instinctiv aproape fara sa le constientizeze. Au vorbit si ei pe strada si in locuri nepotrivite, au facut “poze cu mobilu’”, au fost stinjeniti si grabiti cind a sunat in locul sau momentul nepotrivit. Cu timpul, ca orice inginer e si filozof, si-au pus intrebarea logica despre daca si cit dezumanizeaza mobilul, despre cit si cum ajuta comunicarea, despre instrainarea individului si altele la fel de grele.

Din astfel de framintari kantiene s-a nascut expozitia. Milioanele de pixeli adunati in camerele minuscule, fotografiile impartite cu lumea intreaga in citeva secunde elimina complet cuvintul “arta” ? Arta sau tehnologie ? hamletian vorbind … Asa ca au pus cap-la-cap citeva locuri, lucruri si momente vazute prin celular. In prima expozitie de acest gen din tara. Poate si de aiurea … Prima expozitie de fotografii facute cu telefoane mobile ! Altii au pasit pe luna dar si expozitia asta a lor e o premiera si nu ar fi putut sa-si duca ideea pina la capat fara ajutorul si sprijinul celor de la Clubul si Muzeul taranului Roman. Niste oameni deschisi la lucruri deosebite, la nou, adaptati si gata sa accepte provocarile continue ale culturii urbane – Adi Darabana, Cosmin Manolache, Calin Torsan …

Expun – George Coman si Nic Vilceanu sprijiniti de iPhone 3GS, Ema Vilceanu si al ei Nokia E66 si Marius Torsan privind prin lentile Zeiss de Nokia N97 …
Cind – 9-31 August 2010; 9 August ora 19:00 cu o lansare speciala la Club, cu muzica Einuiea, bere si ce s-o mai gasi la bar la Adi

Mamei

Oameni de calitate. Superioara.

2010-07-05T18:09:00.001+03:00

Pe X il sodomizeaza sef-su' rau de tot. Partial pe bune si nu numai de placere. X, in asemenea conditii de presiune si temperatura, se transforma, fara pahare Berzelius, in altceva. Pe scurt nu mai vorbeste cu nimeni, nu mai glumeste, isi - pardon - baga picioarele in toti si-n toate. Un fel de "iarba nu-i mai place si gura-i tace" ... De parca fiecare din jur ar fi cel putin o particica din ala care-i face lui zile fripte ... Om de calitate. Superioara.

Madam Z, cu preocupari savant-mondene, a uitat de vremurile cind fura cirese si vise de peste gard. Acu' are masina, casa, plasma, drumuri, nasi, avioane, vacante si standarde care, in totul lor, nu mai lasa loc de doua-trei cuvinte pentru din jur. Pentru lucrurile astea nu a existat nici training formal si nici nu s-a cerut o prezentare in paurpoint ... Alt om, aceeasi calitate. Superioara.

Atit.

Nimiku

2010-06-29T18:40:00.000+03:00

Niciodata,
N-am avut nici cea mai mica banuiala
Cit e de greu sa umpli
Un simplu gol.

Un draft de afis ...

2010-06-25T17:17:00.000+03:00

Eveniment II

2010-06-24T21:27:00.000+03:00

Am primit printurile de proba. Au iesit absolut fantastice. Sint facute pe o pinza speciala, poroasa, care accentueaza senzatia de volum. Avantajul este ca nu e nevoie de rama sau sistem de prindere iar expunerea poate fi facuta si in aer liber fara probleme ...

Eveniment

2010-06-24T09:30:00.000+03:00

... De pe jos si din cioburi, greu, dar ma adun.

Si daca am zis ca o punem de expozitie la inceputul lui august, atunci o punem ! Cosmin, Calin, Adi Darabana dau si ei o mina de ajutor la asta. Suca e suport in continuare si pentru el gasesc mai greu cuvinte ...

Azi ar trebui sa avem gata printurile de proba. Si ma roade o curiozitate mai mult decit normala ...

Treizecisisase ...

2010-06-20T21:43:00.000+03:00

... De ore. Atit a fost. Din momentul ala logic dar nedorit pina cind durerea si lacrimile trebuie mestecate in singuratate.

Greu ... Cu legi, traditii, cu ceilalti - cei ramasi. Cu sentimente si amintiri ce dor in fiecare din cele treizecisisase de ore. Ore impinse de la spate de taria si luciditatea organizatorului, de prietenul deosebit ce-ti poarta grija in continuu, de doua-mai-putin-de-trei semeseuri primite, de mina de rude si batrinei din jur.
Atit ...

Dana si Daniel ... multumesc. Atit.

O treaba complicata ...

2010-06-16T19:19:00.000+03:00

Elvetienii au legalizat eutanasia. Probabil o vor face si olandezii daca n-au facut-o deja. O decizie grea. Etica, filozofica, morala, religioasa. Controversata si super-dezbatuta ...

La final ramine mai putina suferinta. Fizica si psihica. Pentru cei care nu mai au decit un drum de strabatut si pentru cei care mai ramin pe aici un timp.
...
In Romania nu se poate muri decent ...

Divinitate cu program fix

2010-06-12T21:40:00.000+03:00

... Calea Plevnei la intersectia cu Vulcanescu. O biserica ortodoxa. Una maricica ... In dupa amiaza asta, cu treaba si de nevoie, am parcat din nou in fata ei ...
...

La plecare am vazut bancile din curtea bisericii si, cu sufletul prea plin, am vrut sa stau pe una, cale de citeva tigari, sa am o discutie cu El. Una adinca si filozofica. Sa ma adun, sa meditez, sa iau si eu un pic de putere, sa vorbesc tacut si sa stiu ca sint ascultat ... Nimic complicat, o chestie simpla ...

Poarta era incuiata. Si, ca masura de absoluta siguranta, avea si lacat. Unul imens. Uitasem ca e simbata si e program scurt. Si fix. Zilnic de la opt la cinci, simbata, opt la doua. Posibil inchis duminica ....

Biserica s-a inventat si a aparut ca loc unde exista o teava directa cu El. Asta e rolul ei, de asta are icoane, tamiie, luminari si slujitori cu sutane negre si priviri angelice. Toate astea insa intr-un program fix opt-cinci cu pauza de masa de o ora si alte trei de cafea, fumat si pisat. Exact ca la vulcanizarea de alaturi.
...
Parca nu era asa acu' vreo doua mii de ani ...

Cartea

2010-06-10T20:20:00.001+03:00

... Cica e gata cartea. Cu desene si colaje din lumea colorata si optimista de dincolo de zidurile zilnice, din lumea de artisti. Pe care le-am mai pus si eu aici pentru ca mi-au placut, ca mi-au spus ceva, ca mi s-au parut bine facute ... Alte chestii ascunse intre paginile ei ? Eu vad doar talent si pasiune dar in mod sigur sint multe alte lucruri strecurate acolo pentru a gidila ochiul si inima intr-un mod placut.

Curiosii pot cauta direct la sursa ...

Figurine

2010-06-08T18:28:00.001+03:00

... Calaretii din plastic - indieni si cowboy - il faceau, copil fiind, sa uite durerea si apasarea bolii. Ii primea atunci cind racea zdravan si-l chinuia febra, ii primise cind facuse pojar, varicela si alte asemenea rautati care se leaga de copii.
...
Acum, umbla bezmetic dupa ei. Prin magazine, printre roboti si transformeri plin de senzori si baterii cauta figurinele din plastic ieftin bune pentru alungat durerea si apasarile bolii.
...

Fragment - Amintiri din alta viata

Spitalele stas

2010-06-07T12:13:00.000+03:00

In spitale lipsa de inventivitate, de culoare, de atipic e dementiala. Sectiile, blocurile sau pavilioanele au toate nume codificate, litere si numere aruncate aiurea intr-o inginerie cumplita. Nimeni nu s-a gindit sa foloseasca nume normale, pamintene, legate cumva de cei ce cauta acolo alinare ...

Inauntrul acestor pavilioane stas - medicala 2, 3 si poate chiar medicala pi pe undeva - lucrurile sint gindite tot cazon si standard. Culorile sint terne, sterse ... Paturile obligatoriu din teava alba standardizata, asa cum am vazut prima data in filmele despre razboiul mondial. Primul !

Chiar si acolo unde se internarile depasesc externarile nimic nu salta moralul. Se aduc in fata banii. Care, ca peste tot, nu sint ... Eu cred ca e lipsa de imaginatie si ceva mai mult din partea alora care sint manageri pe cartile de vizita.

... Intrebati de citiva voluntari dintre studentii la arte plastice. Si dati-le pe mina peretii alb muradari. Lasati-i sa deseneze speranta, lumina, credinta, durerea, resemnarea ... si alte lucruri pe care le simt. Lasati-i sa le faca in culori vii si aprinse, calme si linistitoare. Sa fie pentru cei de acolo. Macar atit ...

Saptamini

2010-06-04T21:09:00.000+03:00

Citeva saptamini la saptezeci de ani nu e mult. Ceva ce, procentual, intr-un roi, beceu sau teceo ar fi neglijabil, un zero si ceva la suta ...
Si in afara birourilor neglijam de multe ori citeva saptamini. Iar uneori chiar dorim sa treaca mai repede decit in normalitatea lor clepsidrica.

...

Unii - nevazuti, necunoscuti, "altii" - nu pot neglija citeva saptamini. E ceea ce le-a mai ramas din trecerea asta printre noi ...